Într-o scrisoare către Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Moldova, Peter Michalko, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, consideră că ar fi util ca UE să trimită o misiune rule of law în Belarus, scopul căreia ar fi să contribuie la eliberarea persoanelor arestate de regim pentru disidență politică, să identifice persoanele care-au aplicat violența și să faciliteze crearea unui guvern popular după alegeri.

Mai jos vedeți scrisoare integrală a lui Andrei Năstase:

„Excelenței sale, Domnului Peter Michalko
Ambasadorul UE în Republica Moldova

Excelență,

Platforma Demnitate și Adevăr, partid politic născut în stradă, ca urmare a protestelor naționale organizate în 2015 și 2016 împotriva unui regim autocratic de tristă amintire, este profund îngrijorată de evenimentele din Belarus, evenimente generate de rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august 2020.

Partidul nostru a făcut un apel public către autoritățile Republicii Moldova de a formaliza o poziționare clară și fermă prin care să se plaseze alături de Uniunea Europeană în ceea ce privește rezultatele alegerilor prezidențiale organizate pe data de 9 august, în Belarus. Poziția noastră rămâne una consecventă, asumată și o reiterăm guvernării din Republica Moldova și întregii clase politice.
Din păcate, așa cum bine se știe, paradigma politicii noastre externe și-a demonstrat și în acest caz fragilitatea, existând, la acest moment, două abordări diferite din partea celor două instituții titulare a elementelor care definesc politica externă a Republicii Moldova, Președinția și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Platforma Demnitate și Adevăr consideră că evoluția evenimentelor din Belarus atestă faptul că valorile democratice de tip european nu s-au răspândit în mod uniform pe întregul continent în ultimele 3 decenii.

Democrația s-a edificat și consolidat în Europa pe etape, cu multe sacrificii, chiar vărsări de sânge, pentru popoarele europene doritoare de libertate și egalitate. După cel de-al doilea război mondial, continentul european a fost divizat în două – vestul democratic, care a dat dovadă de toleranță și unitate, construind proiectul comunitar, și estul, asupra căruia s-a așternut, vorba lui Winston Churchill de la Fulton, din 5 martie 1946, „o cortină de fier”.

Disputa dintre democrațiile occidentale și blocul comunist, previzibil, a avut deznodământul că societățile libere au triumfat. Dacă după 1990, statele postcomuniste au purces la construcția democrației, edificarea statului de drept și înrădăcinarea în societate a libertăților civice și drepturilor politice, statele din Europa Centrală au reușit să devină parte integrantă a UE.

Experiența tranziției din ultimii 30 de ani arată că democrația și valorile europene trebuie de construit cu migală în societățile care nu au avut istorie statală, care ar fi permis să acumuleze o masă critică civică și politică activă de cetățeni în societate, iar această lipsă a fost exploatată de forțe politice populiste și lideri politici autoritari.

Spre deosebire de Ucraina și Republica Moldova, gradul de implicare a Belarusului la Parteneriatul Estic a fost restricționat de contextul respectării dreptului internațional și a drepturilor omului de către regimul lui Lukașenko.

Cu toate că relația UE-Belarus a fost una restricționată, relațiile dintre cele două au fost în creștere în ultimii ani. Spre exemplu, numărul de cereri de viză Schengen de către cetățenii belaruși au fost în permanentă creștere în fiecare an, în 2019 numărul cererilor ajungând la aproape 650 000. Drept urmare, în mai 2020, Consiliul UE a adoptat două decizii cu privire la încheierea a două a acorduri cu Belarus – Acordul de facilitare a eliberării vizelor și Acordul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală.

La 9 august 2020 un regim în agonie a încercat să fure din nou de la poporul belorus dreptul lor la alegeri libere, un drept fundamental în edificarea oricărei democrații.

A urmat mobilizarea exemplară și curajoasă a cetățenilor belaruși pentru a-și apăra un drept fundamental al lor, la care a reacționat într-un mod criminal și barbar regimul autoritar.

La o săptămână de la tentativa de fraudare a alegerilor de către regimul Lukașenko a urmat un impresionant protest civic al poporului belarus, cel mai mare din istoria Belarusului – „Marșul libertății”, la care au participat sute de mii de oameni, iar UE a declarat prin autoritățile sale politice că nu acceptă rezultatele alegerilor din Belarus.

În această perioadă susținerea UE este critică pentru ca cetățenii belaruși să găsească o soluție din impasul politic în care a adus țara regimul autoritar al lui Lukașenko, iar în acest scop, Platforma Demnitate și Adevăr consideră că ar fi util ca UE să trimită o misiune rule of law în Belarus, scopul căreia ar fi să contribuie la eliberarea persoanelor arestate de regim pentru disidență politică, să identifice persoanele care-au aplicat violența și să faciliteze crearea unui guvern popular după alegeri.

Exemplul succesului poporului belarus în lupta sa spre libertate și democrație va servi un imbold și pentru alte societăți în a se democratiza, iar rămânerea la putere a lui Lukașenko în aceste condiții ar putea încuraja forțele politice populiste, antidemocratice și antieuropene să aplice violența față de opoziție, blocând în continuare schimbările democratice din țările Parteneriatului Estic.

În speranța că acest îndemn va contribui la susținerea de către Uninunea Europeană a poporului belarus în năzuința sa spre libertate și democrație, Vă rog, Domnule Ambasador, să comunicați mesajul Platformei Demnitate și Adevăr Excelenței sale, Dlui Joseph Borrell, Înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe.

Cu respect,
Andrei Năstase
Președintele Platformei Demnitate și Adevăr”