Ziua Limbii Române, marcată astăzi în Republica Moldova

41


Pe 27 august 1989 la Chişinău are loc Marea Adunare Naţională – o întrunire la care participă aproximativ 750 de mii de oameni, circa 1/6 din populaţia de atunci a Moldovei. În cadrul Adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum şi trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenţii din Sovietul Suprem, deputaţii românofoni reuşesc să impună limba română ca limba de stat şi adoptarea alfabetului latin. Discuţiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, când se votează şi cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională în Republica Moldova.

Acei ani, spune soţia regretatului poet Simion Ghimpu, Veta Ghimpu-Munteanu, au fost anii cei mai de vârf. Ani în care s-a făcut dreptate.

„Era ceva atât de înălţător… Lumea trăia cu alte valori, lumea respira cu tot ce se întâmpla. În acei ani atâtea s-au făcut, cât nu s-au făcut în următorii 29 de ani. Şi limba română a fost declarată limbă de stat, şi grafia latină a revenit în albia ei naturală, apoi a fost proclamată Independenţa şi au continuat multe alte lucruri, care într-adevăr ne-au făcut să simţim că suntem un neam, că avem o limbă. Am trăit atunci la maximă intensitate sufletească revenirea noastră la matcă”, declară interpreta Veta Munteanu-Ghimpu.

„Faptul că nu mai există nişte politici lingvistice funcţionale la nivel de stat, în sensul în care nu avem un centru de terminologie, aşa cum funcţiona cândva Centrul Naţional de Terminologie. Apoi, felul infect în care sunt traduse filmele difuzate. Totodată, unii politicienii vorbesc atât de prost româneşte, cu atâta lipsă de respect limba română, încât cetăţeanul simplu consideră că dacă elita aşa vorbeşte, de ce m-aş complica eu? De ce aş face eu un efort să vorbesc mai bine, mai frumos? Acestea sunt doar unele dintre motivele care ne împiedică să evoluăm, să aducem limbii române cinstea şi onoarea pe care o merită, chiar şi astăzi, la 31de ani de la dobândirea drepturilor istorice pe care le are limba română”, a mai declarat Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Haşdeu”.

„Pe 31 august sărbătorim o limbă care zeci, sute de ani a fost nedreptăţită şi umilită la ea acasă. O limbă căreia i s-a schimbat denumirea, i s-a impus o haină străină, căreia în toate epocile i s-a rezervat rolul de „cenuşăreasă”, mai întâi sub ocupaţia ţaristă, apoi sub ocupaţia sovietică, dar şi în perioada actuală, când s-ar părea că nimic nu o mai împiedică să revină în elementul ei firesc”, a spus preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu.

Reamintim că, pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a adoptat o hotărâre istorică, care a stabilit clar că în Republica Moldova se vorbeşte în mod oficial limba română.

Din anul 2013, Ziua Limbii Române este sărbătorită şi peste Prut, în România.

În această zi postul public de televiziune Moldova 1, vă inviră să urmăriţi spectacolul „Odă Limbii Române” şi un concert susţinut de Orchestra fraţilor Advahov.

Într-o ediţie specială, consacrată Zilei Limbii Române, colegii de la Radio Moldova vor discuta despre promotorii limbii noastre.

Sărbătoriţi alături de Moldova 1 şi Radio Moldova Ziua Limbii Române. Ne puteţi urmări şi on-line pe www.trm.md.





Source link

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.